Home Etalon primar Publicatii Etalonări Incertitudini Comparații Prezentări Legaturi utile 

                                                                                                                                                                                                                                                    Acest web site a fost optimizat pentru Browser-ul Microsoft Internet Explorer 6.0.

Up                                                                                                                    

   

Contribuții la realizarea etalonului primar al unității de temperatură în domeniul cuprins între punctul triplu al argonului (-189,344 2 ˚C) și punctul de solidificare al argintului (961,78 ˚C)

Sonia Gaiță, 2007                                         

 

Cuprins

 
   

 

1        Dezvoltarea conceptului de temperatură

1.1    Temperatură: Cald și Rece

1.2    Inventarea termometrului

1.3    Dezvoltarea conceptului de temperatură empirică

1.3.1               Puncte fixe termometrice: între necesitate și exces

1.3.2               Primele scări empirice de temperatură

1.3.3               Definirea teoretică a unei scări empirice de temperatură

1.4    Dezvoltarea conceptului de temperatură absolută

1.4.1               Reflecțiile lui Carnot

1.4.2               Consecințele cantitative ale Principiului lui Carnot

1.4.3               Prima scară termodinamică (absolută) a lui Kelvin

1.4.4               Scara de temperatură termodinamică Kelvin

1.4.5               Echivalența dintre scara termodinamică și scara gazului ideal

 Note

Bibliografie

 

2        Scările internaționale practice de temperatură

2.1    Introducere

2.2    Scara normală cu hidrogen

2.3    Scara Internațională de Temperatură din 1927 (SIT-27)

2.4    Scara Internațională de Temperatură din 1948 (SIT-48)

2.5    Scara Internațională Practică de Temperatură din 1948 (Ediția îmbunătățită din 1960) (SIPT-48). Definiția kelvinului

2.6    Scara Internațională Practică de Temperatură din 1968  (SIPT-68)

2.7    Scara Internațională de Temperatură din 1990 (SIT-90)

2.7.1               Exactitatea SIT-90

2.7.2               Definiția SIT-90

     Bibliografie

 

3        Compoziția izotopică și punctul triplu al apei. Clarificarea definiției kelvinului

3.1    Scurt istoric

3.2    Compoziția izotopică. Noțiuni generale

3.2.1               Izotopi stabili

3.2.2               Materialul de referință

3.2.3               Fracționarea izotopică

3.3    Factorii care influențează compoziția izotopică a apei din celulele pentru punctul triplu

3.3.1               Fracționarea izotopică produsă în apele naturale

3.3.2               Fracționarea izotopică produsă la fabricarea celulelor pentru punctul triplu al apei

3.3.3               Fracționarea izotopică produsă la utilizarea celulelor pentru punctul triplu al apei

3.3.4               Analiza izotopică

3.3.5               Corecții izotopice

3.4    Clarificarea definiției kelvinului și dezvoltarea unei mise en pratique

Bibliografie

 

4        Punctele fixe de temperatură. Considerații teoretice și practice

4.1    Introducere

4.2    Echilibrul fazelor unei substanțe chimic pure

4.2.1               Noțiuni generale

4.2.2               Diagrama de fază a unei substanțe chimic pure

4.2.3               Ecuația Clausius – Clapeyron

4.2.4               Legea fazelor

4.3    Topirea și solidificarea soluțiilor diluate

4.3.1               Topirea și solidificarea în condiții de echilibru

4.3.2               Topirea și solidificarea în condiții de ne-echilibru

4.3.3               Consecințe ale solidificării de ne-echilibru la realizarea punctelor fixe termometrice

4.4    Legea lui Raoult

4.4.1               Subestimarea abaterii temperaturii unui punct fix prin folosirea legii lui Raoult

4.5    Efectele presiunii

 Bibliografie

 

5        Etalonul primar al unității de temperatură în domeniul (-189,3442 ... 961,78) °C

5.1    Definirea etalonului primar al unității de temperatură

5.2    Principiul constructiv și funcțional

5.3    Scurt istoric

5.4    Dezvoltări în perioada 2001-2006

5.5    Analiză comparativă

5.6    Diseminarea unității de temperatură

5.6.1               Schema de ierarhizare a mijloacelor de măsurare a temperaturii

5.6.2               Creșterea exactității de diseminare

 Bibliografie

 

6        Punctul triplu al argonului (-189,344 2 °C). Instalația și metoda de realizare la INM

6.1    Introducere

6.2    Principiul constructiv și funcțional

6.3    Factorii de influență și soluțiile adoptate pentru minimizarea lor

6.3.1               Fenomenul de supraîncălzire a fazei lichide

6.3.2               Pierderile de căldură datorate fazei gazoase

6.3.3               Fluxurile termice

6.3.4               Influența impurităților

6.4    Construcția instalației

6.4.1               Celula

6.4.2               Criostatul

6.4.3               Umplerea și închiderea etanșă a celulei

6.5    Realizarea și caracterizarea metrologică a punctului triplu al argonului

6.5.1               Metoda de realizare

6.5.2               Caracterizarea metrologică

Bibliografie

 

7        Punctul triplu al apei (0,01 °C). Instalații și metode de realizare la INM

7.1    Principiul constructiv și funcțional

7.2    Factorii de influență

7.3    Construcția celulelor

7.4    Realizarea și caracterizarea metrologică a punctului triplu al apei

Bibliografie

 

8        Punctul de solidificare al zincului (419,527 °C). Instalații și metode de realizare la INM

8.1    Punctele de solidificare ale metalelor. Principiul constructiv și funcțional

8.2    Un nou model de celulă și o nouă metodă de umplere

8.3    Cuptoare

8.4    Punctul de solidificare al zincului (419,527 °C)

8.4.1               Celula

8.4.2               Realizarea punctului de solidificare al zincului

8.4.3               Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al zincului

Bibliografie

 

9        Punctul de solidificare al staniului (231,928 °C)

9.1    Celula

9.2    Realizarea punctului de solidificare al staniului

9.3    Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al staniului

Bibliografie

 

10    Punctul de solidificare al aluminiului (660,323 °C). Instalații și metode de realizare la INM

10.1             Introducere

10.2             Instalația

10.3             Realizarea punctului de solidificare al aluminiului

10.4             Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al aluminiului

 Bibliografie

 

11    Punctul de solidificare al argintului (961,78 °C). Instalații și metode de realizare la INM

11.1             Celula

11.2             Realizarea punctului de solidificare al argintului

11.3             Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al argintului

 Bibliografie

 

12    Punctul de solidificare al cuprului (1084,62 °C). Instalații și metode de realizare la INM

12.1             Instalația

12.2             Realizarea punctului de solidificare al cuprului

12.3             Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al cuprului

Bibliografie

 

13    Punctul de solidificare al indiului (156,598 5 °C). Instalații și metode de realizare la INM

13.1             Celula

13.2             Realizarea punctului de solidificare al indiului

13.3             Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al indiului

Bibliografie

 

14    Punctul de topire al galiului (29,764 6 °C). Instalații și metode de realizare la INM

14.1             Introducere

14.2             Celula

14.3             Realizarea punctului de topire al galiului

14.4             Caracterizarea metrologică a punctului de topire al galiului

Bibliografie

 

15    Punctul triplu al mercurului (-38,834 4 °C). Instalații și metode de realizare la INM

15.1             Introducere

15.2             Instalația

15.3             Realizarea punctului triplu al mercurului

15.4             Caracterizarea metrologică a punctului triplu al mercurului

Bibliografie

 

16    Termometre etalon cu rezistență din platină

16.1             Construcția termometrelor etalon cu rezistență din platină

16.1.1           Termometre etalon cu rezistență din platină pentru temperaturi joase și medii, model Tinsley 5187 S.A.

16.1.2           Termometre etalon cu rezistență din platină pentru temperaturi înalte, model ISOTECH 96178

16.2             Utilizarea termometrelor etalon cu rezistență din platină

16.2.1           Tratamentul mecanic

16.2.2           Tratamentul termic

16.2.3           Imersia termometrului

16.2.4           Efectele de încălzire

16.2.5           Efectele radiației

16.2.6           Efectele oxidării

16.2.7           Efectele presiunii hidrostatice

16.2.8           Devitrificarea

16.3             Etalonarea termometrelor etalon cu rezistență din  platină

16.3.1           Ecuațiile de interpolare

16.3.2           Efectuarea măsurărilor și prelucrarea rezultatelor

Bibliografie

 

17    Evaluarea incertitudinii de măsurare la punctele fixe de definiție ale SIT-90

17.1             Istoric

17.2             Prima metodă de evaluare: metoda clasică

17.2.1           Modelarea măsurării

17.2.2           Mărimile de intrare

17.2.3           Bilanțul incertitudinii de măsurare

17.2.4           Evaluarea incertitudinii extinse

17.2.5           Metoda de evaluare la punctul triplu al apei

17.2.6           Funcția de modelare a Comparațiilor cheie EUROMET.T-K3 și EUROMET.T-K4

17.2.6.1              Metoda de evaluare dezvoltată

17.3             Noua metodă de evaluare: metoda analitică

17.3.1           Evaluarea incertitudinii de etalonare la punctul triplu al apei

Bibliografie

 

18    Propagarea incertitudinilor de măsurare la punctele fixe în domeniul de temperatură (-189,344 2 ... 961,78) °C al SIT-90

18.1             Introducere

18.2             Modelul matematic

18.2.1           Funcțiile de modelare

18.2.2           Incertitudinea standard compusă

18.3             Implementarea și aplicarea modelului

18.4             Analiză de sensibilitate

18.5             Concluzii

Bibliografie

 

19    Evaluarea incertitudinii de măsurare la utilizarea unui TERP etalonat conform SIT-90

Bibliografie

 

20    Recunoașterea referințelor naționale și a capabilităților de etalonare ale laboratorului național de termometrie  în cadrul procesului CIPM MRA

20.1             CIPM MRA și comparațiile cheie; concepte și definiții

20.2             Comparația cheie EUROMET.T-K3 (Proiect EUROMET 552)

20.2.1           Procedura de desfășurare

20.2.2           Pregătiri în vederea participării la Comparație

20.2.3           Verificarea stabilității etalonului itinerant

20.2.4           Etalonarea TERP

20.2.5           Gradele de echivalență

20.3             Comparația cheie EUROMET.T-K4 (Proiect EUROMET 820)

20.3.1           Procedura de desfășurare

20.3.2           Pregătiri în vederea participării la Comparație

20.3.3           Verificarea stabilității etalonului itinerant

20.3.4           Etalonarea TERP

20.3.5           Gradul de echivalență

20.4             Comparația cheie EUROMET.T-K7 (Proiect EUROMET 889)

20.4.1           Procedura de desfășurare

20.4.2           Pregătiri în vederea participării la Comparație

20.5             Proiectul EUROMET 713

20.5.1           Procedura de desfășurare

20.5.2           Rezultatele proiectului

20.6             Comparația suplimentară EUROMET 844

20.6.1           Procedura de desfășurare

20.6.2           Pregătiri în vederea participării la Comparație

20.6.3           Etalonarea termocuplului Pt/Pd

20.6.4           Rezultatele Comparației

20.7             Sistemul Calității

20.7.1           Documentele Calității

20.8             Capabilitățile de etalonare și măsurare în domeniul de temperatură cuprins între   84 K și 1 200 °C

Bibliografie

Up

       © 2007 Sonia (Tănase) Gaiță