1
Dezvoltarea conceptului de
temperatură
1.1
Temperatură:
Cald și
Rece
1.2
Inventarea
termometrului
1.3
Dezvoltarea
conceptului de temperatură empirică
1.3.1
Puncte fixe
termometrice: între necesitate și exces
1.3.2
Primele
scări empirice de temperatură
1.3.3
Definirea
teoretică a unei scări empirice de temperatură
1.4
Dezvoltarea
conceptului de temperatură absolută
1.4.1
Reflecțiile lui Carnot
1.4.2
Consecințele cantitative ale Principiului lui Carnot
1.4.3
Prima scară
termodinamică (absolută) a lui Kelvin
1.4.4
Scara de
temperatură termodinamică Kelvin
1.4.5
Echivalența
dintre scara termodinamică și scara gazului ideal
Note
Bibliografie
2
Scările internaționale practice
de temperatură
2.1
Introducere
2.2
Scara normală
cu hidrogen
2.3
Scara
Internațională de Temperatură din 1927 (SIT-27)
2.4
Scara
Internațională de Temperatură din 1948 (SIT-48)
2.5
Scara
Internațională Practică de Temperatură din 1948 (Ediția îmbunătățită din
1960) (SIPT-48). Definiția kelvinului
2.6
Scara
Internațională Practică de Temperatură din 1968 (SIPT-68)
2.7
Scara
Internațională de Temperatură din 1990 (SIT-90)
2.7.1
Exactitatea
SIT-90
2.7.2
Definiția
SIT-90
Bibliografie
3
Compoziția izotopică și punctul
triplu al apei. Clarificarea definiției kelvinului
3.1
Scurt istoric
3.2
Compoziția
izotopică. Noțiuni generale
3.2.1
Izotopi
stabili
3.2.2
Materialul
de referință
3.2.3
Fracționarea izotopică
3.3
Factorii care influențează compoziția izotopică a apei din
celulele pentru punctul triplu
3.3.1
Fracționarea izotopică produsă în apele naturale
3.3.2
Fracționarea izotopică produsă la fabricarea celulelor pentru punctul
triplu al apei
3.3.3
Fracționarea izotopică produsă la utilizarea celulelor pentru punctul
triplu al apei
3.3.4
Analiza
izotopică
3.3.5
Corecții
izotopice
3.4
Clarificarea
definiției kelvinului și dezvoltarea unei
mise en pratique
Bibliografie
4
Punctele fixe de temperatură.
Considerații teoretice și practice
4.1
Introducere
4.2
Echilibrul fazelor unei substanțe chimic pure
4.2.1
Noțiuni
generale
4.2.2
Diagrama de fază a unei substanțe chimic pure
4.2.3
Ecuația
Clausius Clapeyron
4.2.4
Legea
fazelor
4.3
Topirea
și solidificarea soluțiilor diluate
4.3.1
Topirea și solidificarea în condiții de
echilibru
4.3.2
Topirea
și solidificarea în condiții de ne-echilibru
4.3.3
Consecințe ale solidificării de ne-echilibru la realizarea punctelor
fixe termometrice
4.4
Legea lui
Raoult
4.4.1
Subestimarea abaterii temperaturii unui punct fix prin folosirea
legii lui Raoult
4.5
Efectele
presiunii
Bibliografie
5
Etalonul primar al unității de
temperatură în domeniul (-189,3442 ... 961,78) °C
5.1
Definirea
etalonului primar al unității de temperatură
5.2
Principiul constructiv și funcțional
5.3
Scurt
istoric
5.4
Dezvoltări în perioada 2001-2006
5.5
Analiză
comparativă
5.6
Diseminarea unității de temperatură
5.6.1
Schema
de ierarhizare a mijloacelor de măsurare a temperaturii
5.6.2
Creșterea exactității de diseminare
Bibliografie
6
Punctul triplu al argonului
(-189,344 2 °C). Instalația și metoda de realizare la INM
6.1
Introducere
6.2
Principiul constructiv și funcțional
6.3
Factorii
de influență și soluțiile adoptate pentru minimizarea lor
6.3.1
Fenomenul de supraîncălzire a fazei lichide
6.3.2
Pierderile de căldură datorate fazei gazoase
6.3.3
Fluxurile termice
6.3.4
Influența impurităților
6.4
Construcția instalației
6.4.1
Celula
6.4.2
Criostatul
6.4.3
Umplerea și închiderea etanșă a celulei
6.5
Realizarea și caracterizarea metrologică a punctului triplu al
argonului
6.5.1
Metoda
de realizare
6.5.2
Caracterizarea metrologică
Bibliografie
7
Punctul triplu al apei (0,01 °C).
Instalații și metode de realizare la INM
7.1
Principiul constructiv și funcțional
7.2
Factorii
de influență
7.3
Construcția celulelor
7.4
Realizarea și caracterizarea metrologică a punctului triplu al apei
Bibliografie
8
Punctul de solidificare al
zincului (419,527 °C). Instalații și metode de realizare la INM
8.1
Punctele
de solidificare ale metalelor. Principiul constructiv și funcțional
8.2
Un nou
model de celulă și o nouă metodă de umplere
8.3
Cuptoare
8.4
Punctul
de solidificare al zincului (419,527 °C)
8.4.1
Celula
8.4.2
Realizarea punctului de solidificare al zincului
8.4.3
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al zincului
Bibliografie
9
Punctul de solidificare al
staniului (231,928 °C)
9.1
Celula
9.2
Realizarea punctului de solidificare al staniului
9.3
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al staniului
Bibliografie
10
Punctul de solidificare al
aluminiului (660,323 °C). Instalații și metode de realizare la INM
10.1
Introducere
10.2
Instalația
10.3
Realizarea punctului de solidificare al aluminiului
10.4
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al
aluminiului
Bibliografie
11
Punctul de solidificare al
argintului (961,78 °C). Instalații și metode de realizare la INM
11.1
Celula
11.2
Realizarea punctului de solidificare al argintului
11.3
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al argintului
Bibliografie
12
Punctul de solidificare al
cuprului (1084,62 °C). Instalații și metode de realizare la INM
12.1
Instalația
12.2
Realizarea punctului de solidificare al cuprului
12.3
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al cuprului
Bibliografie
13
Punctul de solidificare al
indiului (156,598 5 °C). Instalații și metode de realizare la INM
13.1
Celula
13.2
Realizarea punctului de solidificare al indiului
13.3
Caracterizarea metrologică a punctului de solidificare al indiului
Bibliografie
14
Punctul de topire al galiului
(29,764 6 °C). Instalații și metode de realizare la INM
14.1
Introducere
14.2
Celula
14.3
Realizarea punctului de topire al galiului
14.4
Caracterizarea metrologică a punctului de topire al galiului
Bibliografie
15
Punctul triplu al mercurului
(-38,834 4 °C). Instalații și metode de realizare la INM
15.1
Introducere
15.2
Instalația
15.3
Realizarea punctului triplu al mercurului
15.4
Caracterizarea metrologică a punctului triplu al mercurului
Bibliografie
16
Termometre etalon cu rezistență
din platină
16.1
Construcția termometrelor etalon cu rezistență din platină
16.1.1
Termometre etalon cu rezistență din platină pentru temperaturi joase
și medii, model Tinsley 5187 S.A.
16.1.2
Termometre etalon cu rezistență din platină pentru temperaturi
înalte, model ISOTECH 96178
16.2
Utilizarea termometrelor etalon cu rezistență din platină
16.2.1
Tratamentul mecanic
16.2.2
Tratamentul termic
16.2.3
Imersia termometrului
16.2.4
Efectele de încălzire
16.2.5
Efectele radiației
16.2.6
Efectele oxidării
16.2.7
Efectele presiunii hidrostatice
16.2.8
Devitrificarea
16.3
Etalonarea termometrelor etalon cu rezistență din platină
16.3.1
Ecuațiile de interpolare
16.3.2
Efectuarea măsurărilor și prelucrarea rezultatelor
Bibliografie
17
Evaluarea incertitudinii de
măsurare la punctele fixe de definiție ale SIT-90
17.1
Istoric
17.2
Prima
metodă de evaluare: metoda
clasică
17.2.1
Modelarea măsurării
17.2.2
Mărimile de intrare
17.2.3
Bilanțul incertitudinii de măsurare
17.2.4
Evaluarea incertitudinii extinse
17.2.5
Metoda
de evaluare la punctul triplu al apei
17.2.6
Funcția de modelare a Comparațiilor cheie EUROMET.T-K3 și
EUROMET.T-K4
17.2.6.1
Metoda de evaluare dezvoltată
17.3
Noua
metodă de evaluare: metoda
analitică
17.3.1
Evaluarea incertitudinii de etalonare la punctul triplu al apei
Bibliografie
18
Propagarea incertitudinilor de măsurare
la punctele fixe în domeniul de temperatură (-189,344 2 ... 961,78)
°C al SIT-90
18.1
Introducere
18.2
Modelul
matematic
18.2.1
Funcțiile de modelare
18.2.2
Incertitudinea standard compusă
18.3
Implementarea și aplicarea modelului
18.4
Analiză
de sensibilitate
18.5
Concluzii
Bibliografie
19
Evaluarea incertitudinii de
măsurare la utilizarea unui TERP etalonat conform SIT-90
Bibliografie
20
Recunoașterea referințelor
naționale și a capabilităților de etalonare ale laboratorului
național de termometrie în cadrul procesului CIPM MRA
20.1
CIPM MRA
și comparațiile cheie; concepte și definiții
20.2
Comparația cheie EUROMET.T-K3 (Proiect EUROMET 552)
20.2.1
Procedura de desfășurare
20.2.2
Pregătiri în vederea participării la Comparație
20.2.3
Verificarea stabilității etalonului itinerant
20.2.4
Etalonarea TERP
20.2.5
Gradele de echivalență
20.3
Comparația cheie EUROMET.T-K4 (Proiect EUROMET 820)
20.3.1
Procedura de desfășurare
20.3.2
Pregătiri în vederea participării la Comparație
20.3.3
Verificarea stabilității etalonului itinerant
20.3.4
Etalonarea TERP
20.3.5
Gradul
de echivalență
20.4
Comparația cheie EUROMET.T-K7 (Proiect EUROMET 889)
20.4.1
Procedura de desfășurare
20.4.2
Pregătiri în vederea participării la Comparație
20.5
Proiectul EUROMET 713
20.5.1
Procedura de desfășurare
20.5.2
Rezultatele proiectului
20.6
Comparația suplimentară EUROMET 844
20.6.1
Procedura de desfășurare
20.6.2
Pregătiri în vederea participării la Comparație
20.6.3
Etalonarea termocuplului Pt/Pd
20.6.4
Rezultatele Comparației
20.7
Sistemul
Calității
20.7.1
Documentele Calității
20.8
Capabilitățile de etalonare și măsurare în domeniul de temperatură
cuprins între 84 K
și
1 200 °C
Bibliografie
|