Home Etalon primar Publicatii Etalonări Incertitudini Comparații Prezentări Legaturi utile 

                                                                                                                                                                                                                                    Acest web site a fost optimizat pentru Browser-ul Microsoft Internet Explorer 6.0.

Back Up Next
 

Contribuții la realizarea etalonului primar al unității de temperatură în domeniul cuprins între punctul triplu al argonului (-189,344 2 ˚C) și punctul de solidificare al argintului (961,78 ˚C)

Sonia Gaiță, 2007                                                                                                                               Cuprins

 

Capitolul 7

 
 

Punctul triplu al apei (0,01 °C). Instalații și metode de realizare la INM

 

 

Punctul triplu al apei – temperatura unică la care fazele solidă, lichidă și gazoasă ale apei coexistă în echilibru termic – joacă un rol special și fundamental în termometrie: este singura  temperatură comună celor două scări principale de temperatură utilizate în știință și tehnologie.

Text Box: Vas Dewar
Pe de o parte, Scara de Temperatură Termodinamică Kelvin (STTK) se bazează pe un singur punct fix. Punctul fix selectat ca punct fix fundamental este punctul triplu al apei, căruia i-a fost atribuită [a 10-a CGPM (1954), Rezoluția 3] temperatura de 273,16 K, prin definiție. Astfel, punctul triplu al apei definește kelvinul, unitatea temperaturii termodinamice, simbol T:

Kelvinul, unitatea temperaturii termodinamice, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei [a 13-a CGPM (1967/68), Rezoluțiile 3 și 4 ].

Pe de altă parte, Scara Internațională de Temperatură din 1990 [1] definește Temperatura Kelvin Internațională, simbol T90, a cărei unitate de măsură este tot kelvinul.

În SIT-90, punctul triplu al apei – căruia îi este atribuită, de asemenea, valoarea de 273,16 K - este cel mai important punct fix de definiție. În domeniul de temperatură definit cu ajutorul termometrului cu rezistență din platină și cuprins între 13,8033 K și 961,78 ºC, temperaturile sunt determinate în funcție de raportul W(T90) dintre rezistența electrică  la temperatura T90, R(T90) și rezistența electrică  la punctul triplu al apei, R(273,16 K): W(T90)  = R(T90)/  R(273,16 K). Din această relație devine evident că orice incertitudine în realizarea punctului triplu al apei este propagată direct în întreg domeniul de temperatură cuprins între 13,8033 K și 961,78 ºC. Dacă la temperaturi sub 0 ºC, efectul unei erori de măsurare la punctul triplu al apei asupra raportului W(T90) este relativ redus, la temperaturi mai mari de 0 ºC, efectul se amplifică de câteva ori (de exemplu, o eroare de măsurare la punctul triplu al apei de 1 mK determină o eroare de aproximativ 4,2 mK la punctul de solidificare al argintului).

Prin urmare, realizarea cu cea mai înaltă exactitate a punctului triplu al apei este extrem de importantă, atât pentru etalonări și măsurări curente, cât și pentru definirea Scării de temperatură termodinamică.

 

 

Secțiuni:

 
 

 

 

7.1    Principiul constructiv și funcțional

7.2    Factorii de influență

7.3    Construcția celulelor

7.4    Realizarea și caracterizarea metrologică a punctului triplu al apei

 

  Bibliografie

 

 Back Up Next      Cuprins

   © 2007 Sonia Gaita