Acest web site a fost optimizat pentru Browser-ul Microsoft Internet Explorer 6.0.
|
![]() |
||||||||||||
Punctul triplu al apei (0,01 °C). Instalații și metode de realizare la INM
Punctul triplu al apei temperatura unică la care fazele solidă, lichidă și gazoasă ale apei coexistă în echilibru termic joacă un rol special și fundamental în termometrie: este singura temperatură comună celor două scări principale de temperatură utilizate în știință și tehnologie.
Pe de altă parte, Scara Internațională de Temperatură din 1990 [1] definește Temperatura Kelvin Internațională, simbol T90, a cărei unitate de măsură este tot kelvinul.
În SIT-90, punctul triplu al apei căruia îi este atribuită, de asemenea, valoarea de 273,16 K - este cel mai important punct fix de definiție. În domeniul de temperatură definit cu ajutorul termometrului cu rezistență din platină și cuprins între 13,8033 K și 961,78 ºC, temperaturile sunt determinate în funcție de raportul W(T90) dintre rezistența electrică la temperatura T90, R(T90) și rezistența electrică la punctul triplu al apei, R(273,16 K): W(T90) = R(T90)/ R(273,16 K). Din această relație devine evident că orice incertitudine în realizarea punctului triplu al apei este propagată direct în întreg domeniul de temperatură cuprins între 13,8033 K și 961,78 ºC. Dacă la temperaturi sub 0 ºC, efectul unei erori de măsurare la punctul triplu al apei asupra raportului W(T90) este relativ redus, la temperaturi mai mari de 0 ºC, efectul se amplifică de câteva ori (de exemplu, o eroare de măsurare la punctul triplu al apei de 1 mK determină o eroare de aproximativ 4,2 mK la punctul de solidificare al argintului). Prin urmare, realizarea cu cea mai înaltă exactitate a punctului triplu al apei este extrem de importantă, atât pentru etalonări și măsurări curente, cât și pentru definirea Scării de temperatură termodinamică.
|
|||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|||||||||||||
© 2007 Sonia Gaita |